Cine primesc salarii de 62 mii lei în Moldova?

Datele statistice arată că printre cei mai bine remunerați salariați din Republica Moldova sunt cei din industria aeriană. Astfel, potrivit celor mai recente date, din octombrie 2013, salariul mediu lunar al unui șef-pilot este de peste 62 mii lei, a unui comandant de navă aeriană – aproape 43 mii lei, a însoțitorului de bord – în medie circa 15 mii lei, iar salariul mecanicului navigant ajunge lunar la aproximativ 12 mii lei.

Comparativ, se menţionează că angajații din celelalte sectoare de transport – feroviar și rutier – au salarii mult mai modeste. Salariul mediu al unui conducător de troleibuz este de 10 ori mai mic decât a unui şef-pilot, ajungând lunar la 6.200 lei, în timp ce salariul unui conducător de autobuz este de doar 2.400 lei. Șeful echipei de tren primește lunar un salariu de 4.100 lei, iar însoțitorul de vagon – în medie 2.900 lei.

CONTINUE READING — AGORA

Acolo unde e populația îmbătrânită, de unde să crească economiile bancare?

Lipsa încrederii în instituțiile bancare și ratele de dobândă la depozite destul de modeste sunt cele mai evidente cauze ce stau la baza obiceiului populației din Republica Moldova de a-și păstra banii la ciorap. Un alt factor este însă și îmbrătrânirea populației – oamenii în etate fiind tot mai puțin dispuși să economisească, în primul rând din lipsă de mijloace financiare.

Astfel, ponderea populației ce depășește vârsta aptă de muncă este într-o continuă creștere în ultimii ani, ajungând în debutul anului curent la 17% din numărul total al populației.

Datele statistice pentru primul semestru al anului curent arată că minimul de existență pentru pensionari constituie circa 1390 lei, în timp ce pensia medie este de doar 1115 lei. În atare condiții, pensionarii nu reușesc nici măcar să-și asigure minimul necesar pentru supraviețuire, economiile bancare fiind deci pentru 17% din populație o irealitate.

Astfel, în Republica Moldova avem un cerc vicios – o populație îmbătrânită ce trăiește sub limita minimului de existență, cu posibilități de economisire reduse. Posibilitățile de economisire ale tinerilor sunt și ele modeste, îmbătrânirea populaţiei fiind o povară pentru tinerii rămași să  lucreze în țară pentru întreţinerea unui număr tot mai mare de bătrâni. Totodată, avem bănci comerciale care trebuie să atragă resurse și încearcă să ofere dobânzi cât se poate de ridicate pentru depozite, ceea ce generează la rândul său rate de dobânde înalte pentru credite și surse de finanțare scumpe pentru antreprenori.

CONTINUE READING — AGORA