blogger economic

În Republica Moldova, salariul mediu din sectorul privat este cu circa 20% mai mare decât cel obţinut de angajaţii din sectorul public, acest decalaj fiind o explicaţie a predispoziţiei moldovenilor de a fi corupţi. De aici reiese că, pentru a reduce fenomenul corupţiei, ar fi oportun să fie majorate salariile funcţionarilor publici. Întrebarea este însă cât de eficientă ar fi această soluţie şi dacă nu cumva o majorare de salarii ar duce la pretenţii de mită în sume mult mai mari.

Corupţia – problema-statelor în tranziţie şi dezamăgirea oamenilor în economia de piaţă

Din grafic se poate remarca că în 2004-2011, deşi salariul mediu din sectorul public a crescut semnificativ, de aproape 3,5 ori, indicele de percepţie a corupţiei a rămas practic la fel de scăzut în Republica Moldova.

CONTINUE READING — AGORA

În Republica Moldova veniturile salariale medii reale (luând în consideraţie creşterea preţurilor) cresc într-un ritm mult mai redus decât nivelul produsului intern brut real. Şi aceste evoluţii au loc în condiţiile în care numărul salariaţilor este într-o tendinţă de scădere. Astfel, rezultă că productivitatea forţei de muncă, care a dus la creştere economică, nu s-a regăsit şi în plata muncii. Întrebarea este cine sunt beneficiarii creşterii economice dacă nu salariaţii care prin munca şi productivitatea lor o determină.

Suma creşterilor reale anuale înregistrate de salariul mediu pe economie în ultimii şase ani a constituit 30%. Totodată, produsul internt brut, calculat în preţuri comparabile, a înregistrat majorări anuale care însumate constituie cifra de 80%.

În aceeaşi perioadă numărul salariaţilor s-a redus cu circa 3300 persoane. Astfel, dacă în anul 2008 PIB pe cap de salariat a fost de 93,2 mii lei, atunci în anul 2013, acest indicator constituie 155,3 mii lei. Aceasta înseamnă o creştere de 70% a contribuţiei salariaţilor la creşterea economică. Totodată, salariile înregistrează o creştere mult mai modestă.

CONTINUE READING — AGORA